miercuri, 23 februarie 2011

Anxietatea mea

Ma prezint ca fiind o persoana autentic anxioasa cu foarte multa experienta, am primit acest diagnostic la varstra de 29 de ani in urma unui atac de panica.

Atacul de panica a survenit noaptea in jurul orei 12:00 am inceput sa trenur si inima imi batea puternic eram incontrolabil. Asta se intampla prin 1994-95

Pana atuci nu stiam nimic de panica, anxietate, depresie. Fumam mult... consumam alcool, certuri familiale si cu un astm bronsic din copilarie.

Prima perioada a fost cea mai grea si cred ca atunci trebuie sa se intervina cel mai rapid e momentul cand ai nevoie de cel mai mult de sustinre.

Eu pesonal am eliminat aproape imediat toate viciile: fumat, alcool, cafea si orice substante excitante.

Dupa o perioada de 6 luni circa am divortat.

Am inceput tratamentul medical dupa o luna de la atacul de panica. Medicamentele care mi-au fost prescrise initial m-au adus intr-o stare si mai proasta. A trebuit sa fac fata la multe probleme sociale.

Am schimbat si medicul care ma trata (din motive de comunicare) si am primit un alt tratament.

Nu vreau sa dau nume de medicamete si doresc sa evit asta in acest blog pentru ca diagnosticul si tratamentrul trebuie stabilite de un medic specialist si nu doresc sa influentez pe nimeni sa folosesca cutare sau cutare medicament. As vra sa avertizez ca aceste medicamente au foarte multe avertente si raspunsul lor nu este pentru toate persoanele identic.

Acum am 45 de ani si continui sa convietuesc cu anxia mea fara tratament. Consider ca este o bola (o stare) care poate fi controlata. Dupa ce cunosti toate problemele (simtome) pe care ti le creaza incepi sa ai si raspunsuri poti controla anxia si panica

3 comentarii:

  1. Am o ruda cu aceeasi problema. Micile evenimente negative din viata de zi cu zi - pur si simplu le "dramatizeaza", si le repeta in minte de multe ori si la da o dimensiune din ce in ce mai mare.
    Cred din tot sufletul ca "MINIMALIZAND PERICOLELE" (practic mentalitatea este dusa la polul opus: de la exagerare la minimalizare) se diminueaza mult aceasta problema.
    Sunt curios - de obicei reactiile pe care le ai vin cand te gandesti la ce o sa se intample sau la ce reactii crezi ca vor avea oamenii in anumite situatii ?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Acest raspuns este pentru spectatori. Pe teren totul este diferit comparativ cu imaginea din tribuna. Pentru spectatori sau "rude" anxiosul din poveste se comporta ciudat pentru ca, desigur, sunt zeci si sute de solutii (unele dintre ele dezinfectante) care pot prevenii anxia si el nu o face.

      Strutul are o reactie proverbiala in fata pericolului: si anume, baga capul in nisip. Foarte multi oameni traiesc cu capul in nisip sau in alte substante. Asta este o solutie pentru frica. Frica e o stare prin care trece orice persoana normala.

      Anxietatea este patologica, o boala psihica care are ca rezultat, printre altele, si o stare nemotivata de frica exagerata.

      Din pacate, anxietatea nu este generata de factorii externi si nu poate fi imbunatatita doar prin micsorarea sau eliminarea evenimentelor negative. (Comparativ daca o persoana este racita si continua sa stea intr-un mediu ostil, rece si umed, are toate sansele sa faca o pneumonie si chiar sa moara, daca sta intr-un mediu confortabil, fizicul poate sa gasesca resursele si sa isi revina, daca primeste si un tratament corespunzator pacientul isi poate reveni complet).

      Eu personal tratez reactiile oamenilor in functie de principiile pe care le respect. Desigur ca sunt multi Bau-Bau care incerca sa ma sperie insa ii pot controla. Cu restul indivizilor am un raport normal. Problemele mele sunt fiziologice: cel mai greu este ca am tensiunea si pulsul marit, aprope tot timpul am ceva, daca nu am tensiune am piatra la rinichi, sau alergie, astm si asa mai departe :) insa in ritmul asta ajungem de la anxietate la ipohondrie si pentru asta inca nu am un blog.

      Va multumesc pentru comentariu si va mai astept pe paginile blogului meu.

      Ștergere